頁: 1
April
: din revista Sămănătorul, V, nr 10, 1906
 詩 2010-05-20 (6414 ヒット数)
Cântec
: poezii pentru copii
詩 2005-08-10 (9240 ヒット数)
Cântec de martie
: din revista Românul, Arad, III nr. 73, 31 martie 1913.
詩 2010-06-07 (6650 ヒット数)
Din depărtare
:
詩 2005-07-16 (7533 ヒット数)
Ecouri
:
詩 2006-02-13 (7692 ヒット数)
Farmec de luna
:
詩 2005-07-10 (8442 ヒット数)
Floare și genune
:
詩 2005-07-17 (11426 ヒット数)
Ideal
:
詩 2008-02-07 (6164 ヒット数)
Iisus
: (Poezie religioasă)
詩 2006-11-10 (8563 ヒット数)
Închinare
: din revista Viața literară și artistică, I, nr 15, 22 aprilie 1907
詩 2010-07-15 (6127 ヒット数)
Logodna
:
詩 2011-02-14 (5233 ヒット数)
Mama
:
詩 2006-07-22 (124306 ヒット数)
Noapte de vară
:
詩 2009-12-27 (13018 ヒット数)
Nocturnă
: din revista Convorbiri literare, XLIV, nr 8, octombrie 1910
詩 2010-06-15 (6427 ヒット数)
Părâul și floarea
:
詩 2005-07-16 (8203 ヒット数)
頁: 1 |
|
|
|
|
|
プロファイル Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust.
Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe.
S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el a venit vorba care trebuia: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"... Aceasta desigur înseamnă nu doar că gândirea abstractă nu poate fi, ca și orice alt cuprins intelectual, material de artă literară, ci numai că felul acela de gândire ajunge mai lesne tiranic decât un altul, și imperios dă la o parte arta, socotind că o înalță deosebit prin prestigiul pompos al filozofiei sau al religiei.
În Germania, Cerna găsise o hrană hipertrofiantă pentru această prejudecată a unei estetice specific neartistice. Literatura clasică și postclasică a nemților e îmbibată de "poezie" filozofică, și asupra acestui gen de poezie ei au și teoretizat din belșug. "Gedankenlyrik" e termenul în care se rezumă simptomatic această predilecție sau slăbiciune literară; cuvântul și ideea au dat titlu și cuprins tezei de doctorat a lui Cerna. De multe ori se plângea el că studiile acestea îl abăteau de la poezie până la completa izolare de ea. Poezia lui nu fusese decât produsul acelui frecvent entuziasm tineresc din care se nasc atâtea diletantisme serioase, ce nu se pot rezolva decât în decepții. Tristețile și neliniștile lui nu erau decât semnul unei dezorganizări care începea atunci să i se deslușească. O împrejurare agravantă pentru acest om, atât de deștept, inimos și curat la suflet, a fost că vanitățile curioase, de altfel naive și ele, ale unor târgoveți în ceartă mare pe glorie culturală, l-au cufundat cu exagerare în acea tinerească amăgire.
Totuși, pe un om ca Cerna îl fermeca prestigiul "poetic" al lui Guyau. Se-nțelege, nesfârșitele poeme și poezii cu idei ale clasicilor sau neclasicilor nemți, ale blândului matematic Sully - Proudhomme, ale nevinovatei de orice poezie Madame Ackermann îl înfierbântase până la fanatism desăvârșit. Îi era cu neputință să înțeleagă că ideile filozofice, tot atât de puțin ca oricare altele, nu implică nici o superioritate estetică. Moralism, profetism, poezie se amestecau pentru el, ca pentru atâția alții, într-o nebuloasă sublimă și pompos răsunătoare…
Se stinge din viață la 23 martie 1913 mumurând: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"...
|
推薦された作品
